Concep ia despre om care rezult din teoria freudian reprezint cea mai categoric acuza ie a civiliza iei occidentale i, în acela i timp, cea mai ferm ap rare a acesteia. Dup Freud, istoria omului este istoria reprim rii lui. Cultura constrange nu numai existen a social , ci i existen a biologic a omului, nu doar p r i ale fiin ei umane, ci îns i structura sa instinctual . Totu i, o asemenea constrangere reprezint chiar premisa progresului. L sate libere s - i urmeze obiectivele lor naturale, instinctele originare ale omului ar fi incompatibile cu asocierea i men inerea de durat : ele ar distruge chiar i acolo unde unesc. Erosul necontrolat este la fel de fatal ca i omologul s u thanatic, instinctul mor ii. For a lor distructiv provine din faptul c urm resc o satisfacere pe care cultura nu o poate oferi: satisfacere pur i ca scop in sine, în orice clip . A adar, instinctele trebuie deviate de la obiectivul lor, inhibate în raport cu scopul. Civiliza ia începe atunci cand obiectivul primar - i anume, satisfacerea integral a nevoilor - este efectiv repudiat. (H. Marcuse, 1996) Destinele instinctelor sunt destinele aparatului psihic în civiliza ie. Sub influen a realit ii exterioare, tendin ele animalice devin instincte umane. "Localizarea" lor originar în organism i direc ia lor fundamentala r man acelea i, dar scopurile i manifest rile lor sunt supuse schimb rii. (ibid.) In teoria lui Freud, for ele psihice opuse principiului realit ii apar în primul rînd ca inînd de incon tient i ac ionînd de acolo. Domnia principiului "nemodificat" al pl cerii nu se întinde decît asupra celor mai adînci i mai "arhaice" procese incon tiente: acestea nu pot furniza standarde nici pentru construc ia structurilor mentale non-represive, nici pentru valoarea de adev r a unei astfel de construc ii. îns , Freud distinge fantasma ca pe o activitate psihic ce men ine un grad înalt de libertate fa de principiul...